„Calatoriile sunt o parte extrem de importanta din educatia noastra geografica”, spunea in 1986, Gil M. Grosvenor, presedinte al NGS „Nimic nu se compara cu a fii la fata locului, sa traiesti tu insuti privelistile, sunetele, emotiile, conversatiile.” read more…
In noiembrie 2007 cand am publicat in NG reportajul despre Viata lui Nicolae Ceausescu aveam pregatit pe post de sidebar acest profil psihologic facut de psihologul Roxana Dobri. Sefii nostri americani au considerat ca nu se potriveste cu formatul NG si a trebuit sa renuntam la el. Mie insa mi se pare si acum extrem de interesant (poate si unde imi place psiholgia) si il recitesc cu placere. Cine e pasionat de subiect il poate citi mai jos.
Scurt profil psihologic al lui Nicolae Ceausescu
Text: Roxana Dobri, psiholog
Mama nu a avut suficienta forta sa-l iubeasca si sa-l protejeze. Agresivitatea si indiferenta tatalui, alcoolic si iresponsabil, l-au marcat pentru toata viata. Niculae va ocoli acest model parental, cautandu-si mereu un tata „bun“ care sa-l protejeze si sa-l indrume. Cum nu a descoperit o astfel de persoana, s-a transformat pe sine in „Tatucul“ poporului roman.
Ceausescu a fost programat inca din frageda pruncie, din cauza tipului relatiei parintilor sai, sa devina un individ ambivalent. S-a simtit ca pestele in apa in conflictul dintre SUA si URSS. Sfidand autoritatea Rusiei, a sfidat de fapt autoritatea paterna. S-a transformat in adolescentul rebel care nu-si mai recunoaste parintii – adica pe cei care creasera comunismul la nivel mondial, inclusiv in Romania –, pentru a se „arunca“ in bratele unei familii aflate in conflict cu a sa (adica occidentalii). read more…
O doamna foarta draguta a incercat zilele trecute sa ma convinga sa imi fac pensie privata la banca pe care o reprezinta. Era atat de draguta incat sigur ar fi reusit (sunt un om sensibil la frumusete), daca toata trebusoara asta n-ar fi fost atat de impotriva convingerilor mele.
Pentru mine e evident ca explozia demografica, schimbarea climatica, criza energetica, globalizarea, dezvoltarea exponentiala a tehnologiei si medicinii ne vor schimba lumea intr-un chip de nerecunoscut. Prin urmare e dovada de nebunie sau cel putin de ignoranta sa cumperi un maine (de peste 35 de ani) imaginat dupa chipul si asemanarea prezentului.
Nu vreau sa fiu unul dintre cei (marea majoritate a cunoscutilor mei) care trag azi din rasputeri si indura, orice amanandu-si sperantele, visele, calitatea vietii pentru un utopic „maine” de pensionar fericit (intr-o lume dupa coordonate esential schimbate).
Lectura suplimentara obligatorie in acest sens: cartea lui Ray Hammond: The World in 2030 ( care se o poate descarca gratuit de la http://www.rayhammond.com/The%20World%20In%202030%20Ray%20Hammond.pdf)
In patul lui Procust
De-a lungul secolelor, tiganii au fost modelati dupa chipul si asemanarea societatii romanesti.
In Evul Mediu, desi robi, cei mai multi tigani au ramas nomazi dupa sosirea in spatiul romanesc, colindand tara in cete – pe rute prestabilite – pentru a-si castiga traiul cu mestesugurile lor. Iarna si-o petreceau pe mosia stapanului, caruia ii plateau anual o taxa.
Boierii progresisti, care i-au dezrobit prin legile de emancipare de la mijlocul secolului al XIX-lea, au vrut sa-i sedentarizeze, transformandu-i in tarani platitori de bir. In urma reformei agrare din 1864, tiganii au devenit mici proprietari de pamant. Foarte multi au refuzat insa lotul de pamant, profitand de libertatea dobandita pentru a-si relua viata nomada.
Maresalul Antonescu, convins ca deparaziteaza tara, a deportat, intre 1942-1943, in Transnistria, 25.000 de tigani nomazi si sedentari fara mijloace de subzistenta sau care fusesera condamnati pentru diverse delicte. Numai 10.000 de supravietuitori s-au intors in Romania in primavara lui 1944.
Comunistii au vrut – si au reusit in mare masura – sa-i transforme pe tigani in muncitori, integrandu-i, uneori fortat, in modul de viata modern. Oficial, tiganii nu au mai fost considerati o etnie aparte; au fost trimisi la scoala, li s-au asigurat locuri de munca si locuinte. Vremurile tulburi de dupa ’89 au insemnat o rascruce pentru populatia de romi, care a luat-o in doua directii opuse: in vreme ce unii s-au imbogatit culegand roadele inmormantarii vechiului regim, majoritatea au alunecat pe o panta a saraciei fara iesire.
Timeline
1385 – Prima atestare documentara a tiganilor in spatiul romanesc. Dan I, voievod al Tarii Romanesti, daruieste Manastirii Tismana, printre altele, 40 de salase de tigani.
1850 – Conform lui Mihail Kogalniceanu, din cei 600.000 de tigani, cati erau in acea vreme in Europa, o treime traiau in Moldova si Tara Romaneasca.
1855-1856 – Abolirea robiei tiganilor in Moldova si, respectiv, in Tara Romaneasca. In Transilvania, acest lucru se intamplase inca in 1785.
1864 – In urma reformei agrare, tiganii ar fi trebuit sa devina mici proprietari de pamant. Foarte multi refuza insa lotul de pamant, profitand de libertatea dobandita pentru a-si relua viata nomada.
1855-1880 – In cateva decenii dupa eliberare, pendularile sezoniere ale nomadismului traditional se transforma intr-un vagabondaj perpetuu. Incepe a doua mare migratie a tiganilor spre Occident.
1900-1940 – Meseriile traditionale tiganesti intra in declin, concurate de progresul industrial. Apare o elita de intelectuali tigani care vor „emanciparea si redesteptarea neamului rom“.
1942-1944 – 25.000 de tigani sunt deportati in Transnistria.
Numai 10.000 de supravietuitori se intorc in primavara lui 1944 pe urmele armatei romane.
1977-1983 – Ultimii 65.000 de romi nomazi si seminomazi sunt sedentarizati in urma unui program al partidului comunist. Autoritatile locale sunt obligate sa le asigure locuinte si locuri de munca.
1980-1990 – In urma crizei economice, o parte a populatiei de romi revine la modelele traditionale de viata, dar in forme moderne. Acesti tigani devin specialistii pietei negre.
Dupa 1990 – Ion Cioaba, Octavian Stoica si Nicolae Bobu sunt primii 3 tigani care acced in parlament; in continuare, romii sunt reprezentati de Gh. Raducanu (intre 1990-1996); Madalin Voicu (intre 1996-2000), Nicolae Paun (dupa 2000).
Text : Catalin Gruia
Foto: Bogdan Croitoru
* Articol aparut in numarul de noeiembrie 2006 al revistei NG Romania.
Foto: Dragos Lumpan
Etnografie
Traditie influentabila
De ce se bate dealul cu valea la Ruginoasa?
Pe 31 decembrie, doua cete de barbati mascati in piele de animal se bat salbatic cu ciomege cind se crapa de ziua, in satul Ruginoasa din judetul Iasi. De citiva ani buni, n-a mai murit nimeni, spun cei din partea locului. Jandarmi si politisti supravegheaza bataia. Dupa ce ii gonesc pe invinsi batind cu maciucile in pamint, cistigatorii sarbatoresc victoria cinstindu-se la bar. Nimeni din sat nu stie semnificatie acestui eveniment la care oamenii participa pentru ca „asa au pomenit”.
In interpretarea Sabinei Ispas, directoarea Institutului de Etnografie si Folclor, acesta bataie e o strutocamila, un accident etnografic in care s-au contopit mai multe influente din partea traditiilor slavilor si a cetelor de colindatori si calusarilor romani. read more…
Ilustratia de mai sus aproape nu are nevoie de explicatii. 2-3 vorbe nu au insa cum sa strice.
1. Soarele furnizeaza lumina solara
2. Un capac de sticla sau plexiglas ajuta la pastrarea caldurii in interior.
3. O oala neagra cu capac retine caldura, umezeala. Un termometru monitorizeaza temperatura.
4. Vopseaua neagra de pe o cutie mica absoarbe, apoi emite caldura.
5. Hartia de ziar, iarba sau rumegusul actioneaza ca izolator.
6. Placile invelite in foita de metal, inclinate, reflecta caldura solara in cutie. (60°)
Detalii cum sa-ti faci propriul cuptor solar in numarul de noiembrie al revistei.
Ai grija de planeta!!!
Foto: Bogdan Croitoru
Medicina
Prima mumie romaneasca
Rezolvarea unei enigme vechi de un secol
In anul 1908, profesorul Mina Minovici, fondatorul Institutului Medico-Legal din Bucuresti, care-i poarta numele, a mumificat corpul unui batrin cersetor. Mumia si-a petrecut cea mai mare parte a urmatorilor 100 de ani in vitrina institutului. In tot acest timp, printre generatiile de studenti si profesori la medicina au circulat mai multe legende despre existenta organelor interne in interiorul mumiei si secretele conservarii, pe care profesorul Mina Minovici si le-ar fi insusit in anii petrecuti in Egipt. Doctorul Cristian Curca este cel care a rezolvat misterul. „Am facut mai multe investigatii: tomografie computerizata, endoscopie si toxicologie; si o cercetare amanuntita a arhivelor IML” – spune el. Cu totul surprinzator, rezultatele au demonstrat prezenta organelor in interiorul mumiei, in pozitia lor anatomica normala. Nu s-a gasit decit o singura incizie: la nivelul coapsei drepte a fost deschisa artera femurala, pentru injectarea fluidului folosit la imbalsamare. read more…
Foto: Bogdan Croitoru
Articolul preferat
I-am rugat pe colegii din redactie sa imi spuna care e articolul lor preferat (cel care le vine primul in minte), pentru doua categorii: reportaj local si american (precum si o scurta motivatie). Iata raspunsurile lor.
Cristian Lascu, redactor-sef
Local: Viata lui Nicolae Ceausescu (noe 2007), (pentru ca tema e importanta, actuala si dezbatuta legata de istoria recenta, a carei receptare corecta e esentiala pentru prezent si viitor la romani; e bine ilustrat, foarte bine documentat si scris captivant;)
American: Incalzirea globala (sept 2004), pentru ca a ridicat practic in premiera o problema grava pentru planeta; a documentat foarte complex, stiintific si sugestiv afirmatiile; e scris foarte plastic si accesibil; e bine ilustrat)
Stelian Botoran, corector
Local: “Ce facem cu Dracula?“ (noe 2005) (a starnit si interesul altora, nu numai al romanilor (a aparut in alte 10 tari), desi întrebarea nu si-a capatat înca raspunsul si ramane de actualitate; poate publicam si… partea a II-a).
American: „Noile ziduri chinezesti“ si tot numarul despre China (mai 2007)(pentru ca a ridicat un pic valul sub care se petrec transformari uimitoare, la o scara uriasa, într-o tara cu o civilizatie multimilenara).
Gheorghe Croitoru, cap limpede
Indraznesc sa-mi permit, la varsta mea frageda, de nici un an jumate, sa particip - cu dispensa, acceptata sper – la acest joc:
Locale: Viata lui Nicolae Ceausescu (noe 2007), pentru stradania unui tanar de a intelege acea epoca si reusita lui de a ordona si concentra, intr-un spatiu foarte restrans, o documentare vasta care – se simte – nu i-a trecut doar prin mana ci si prin suflet. E de recomandat si unora mai trecuti prin perioada aceea.
„Legiunea straina”: Mintea (martie 2005) pentru infinitul din noi, care pare a nu ni se developa in integime niciodata, dar care, cu siguranta, ne va face mai toleranti de vom supravietui urii ce precede “mintea de pe urma”
O stire de ultima ora pentru cei care vor sa isi petreaca vacanta in Austria: iti poti planifica totul de acasa, la telefon. S-a infiintat un call center la Viena unde poti suna si cere relatii despre destinatia ta de vacanta. Mi se pare un un instrument foarte util. Deocamdata serviciul e disponibil doar in limba germana si engleza. Daca vor suna multi romani la acest numar, imi spune Gabriele Lenger, Market Manager Österreich Werbung, austriecii vor infiinta o linie si in limba romana.
Principalele reportaje din numarul de noiembrie:
Mumii de animale In Egiptul antic, animalele erau conservate pentru a servi drept insotitori in viata de apoi, ajutoare sacre sau pastrama gourmet.
Text: A. R. Williams Foto: Richard Barnes
Labirintul de piatra Turnurile de calcar din Madagascar sunt un refugiu pentru specii neobisnuite.
Text: Neil Shea Foto: Stephen Alvarez
Reinventarea Siriei Presedintele se straduieste sa-si ajute tara sa scape de trecutul intunecat.
Text: Don Belt Foto: Ed Kashi
Regii crocodili Reptilele au fost odata in varf. De ce au cazut?
Text: Mel White
Sidebar Faceti cunostinta cu crocodilul-caine si crocodilul-sobolan din vechea Sahara.
Text: Paul Sereno
